Te-am iubit.

Eu te-am iubit, de fapt, inainte sa te iubesc.

Te iubeam in fiecare zi, insa nu puteam corela ceea ce simteam cu ceea ce credeam ca nu exista. Te-am iubit cu fiecare zambet, cu fiecare discutie triviala, cu fiecare gluma trecatoare. Nu am stiut, dar inainte sa te iubesc, te iubeam deja.

Te-am iubit de cand te-am sarutat prima oara, din prima dimineata cand m-am trezit langa tine, de prima oara cand am facut un contract verbal al non-relatiei noastre, acel contract numit simplu "Intelegere".

Te-am iubit joi. In joia aceea in care m-ai trezit devreme sa iti respecti promisiunea de a iesi pentru prima oara cu mine in lume. Te-am iubit toata ziua. Te-am iubit chiar si cand nu ai mai vrut sa ma mai vrei. Cand ai plecat, cand te-ai intors si ai plecat din nou, doar ca sa te intorci din nou la mine.

Te-am iubit cu ardoare cand ai devenit iubitul meu, si am tras cortina de peste intelegerea noastra, transformand-o astfel, intr-o poveste magica de dragoste.

Am stiut ca te iubesc inainte sa ma iubesti inapoi. Te iubeam in fiecare dimineata cand venai la mine la cafea si ne intindeam la vorba pana tarziu in noapte. Te iubeam mai mult cu fiecare sarutare, cu fiecare atingere, cu fiecare orgasm.

Ai devenit rapid motivul pentru care diminetile imi erau mai senine, zilele mai pline de sens, si noptile mai pline de sperante.

Te-am iubit cand mi-ai pus pe deget un inel si ne-am sarutat intr-un val de sperante ce au sa se transforme in "pentru totdeauna". Impreuna.

Te-am iubit joi. In joia in care ai plecat te-am iubit cu dor si cu amaraciune. Tot ce am simtit vreodata pentru tine s-a amplificat de mii de ori cand m-am intors acasa si incercand sa pasesc in camera noastra colorata de vise am simtit lacrimile ce le-am inghitit pana atunci. Nu am putut intra. Nu mai era camera noastra. Nu mai erai tu.

Astazi te iubesc mai mult decat ieri, si de fiecare data cand trag aer in sufletul meu gol, ma indragostesc si mai tare de tine.

Acum dorm pe partea ta de pat. Pe perna ta. Mai tresar si ma trezesc in timpul noptii sa iti caut trupul in intuneric si tot ce aud e cum urla patul de absenta ta. Tot ce vad in jurul meu urla de absenta ta.

Cand simt ca cedez, te caut in suflet si te simt inca acolo, cald. Iti simt pielea si mirosul trupului din momentele in care te rugam sa ma tii strans la piept sa nu uit nimic. E totul acolo. Amintirea a ceea ce am simtit in momentele acelea. Caldura ta, sufletul tau. Tu, dragostea. Tot ce m-ai facut vreodata sa traiesc. E acolo. Si caut sa ma refugiez in mine, cautandu-te, pentru ca nu pot suporta idea ca nu mai creem amintiri noi, impreuna, in fiecare zi.

Eu te-am iubit, inca dinainte sa te iubesc. Si chiar daca acum iubirea s-a transformat intr-un dor de nedescris stiu ca ceea ce simt nu are sa se stinga. Acum sunt sigura, mai sigura ca niciodata.

Acum stiu, te voi mai iubi mult timp dupa ce te-am iubit.